fbpx

Cafea: Beneficii, Nutritie si Riscuri.

 

Te invit la o ceașcă de cafea.

cafea

 

Cafeaua și cu mine am avut, până nu demult, o relație rezervată, de neîncredere.

Am fost avertizată din timp despre „efectele negative” ale cafelei.

Am văzut cât de captivantă poate fi o cafea pentru unii oameni, așa că am motivat că este mai bine să evit.

Atitudinea mea s-a schimbat de anul trecut, în octombrie. Eram atât de obosită, din lipsa somnului și am considerat că puțină cafea mă poate ajuta pe toată durata zilei.

Acum îmi încep fiecare dimineață cu o ceașcă de cafea, făcută la ibric din cafea proaspăt râjnită. Și-mi place.

Efectele cafelei asupra sănătății sunt controversate.

În ciuda a ceea ce ai auzit, există însă și multe lucruri bune de spus despre cafea.

Este bogată în antioxidanți și are legătură cu un risc mai redus în cazul multor boli.

Cu toate acestea, conține și cofeină, un stimulent care poate provocă o stare de agitație la unele persoane și poate perturba somnul (34).

Hai să aruncăm o privire mai detaliată asupra cafelei și a efectelor sale asupra sănătății, analizând atât faptele pozitive, cât și pe cele negative.

Câtă cofeină conține o cafea?

Aproximativ 95 mg de cofeină dintr-o portie medie de cafea (1).

Cu toate acestea, cantitatea variază între diferite băuturi de cafea, de la aproape 0 la peste 500 mg.

Ce factori afectează conținutul de cofeină?
  • Tipul de boabe de cafea.
  • Prăjirea.
  • Modul de preparare al cafelei.

Principalul determinant al conținutului de cofeină este tipul de cafea pe care o bei.

cafea

  • Cafea la ibric sau filtru

Este cunoscută și sub denumirea de cafea obișnuită, obținerea cafelei se face prin turnarea apei calde sau la punctul de fierbere, peste boabele de cafea măcinate.

O ceașcă medie de cafea conține între 70-140 mg cofeină sau 95 mg în medie (1).

  • Espresso

Espresso se face prin pătrunderea forțată a unei cantități mici de apă fierbinte sau abur, printre particulele de cafea fin măcinate.

Deși espresso are mai multă cofeină pe volum decât cafeaua obișnuită, de obicei conține mai puțină cofeină per portie, deoarece porțiile de espresso sunt mai mici.

Un espresso are 30–50 ml și conține aproximativ 63 mg de cafeină (2).

Prin urmare, o doză dublă de espresso conține aproximativ 125 mg de cofeină.

  • Băuturi pe bază de espresso

Multe băuturi populare de cafea sunt făcute din espresso amestecate cu diferite tipuri și cantități de lapte.

Acestea includ: latte, cappuccino, macchiato și americano.

Deoarece laptele nu conține cofeină suplimentară, aceste băuturi au aceeași cantitate de cofeină ca un espresso simplu.

  • Cafea instant (ness)

Cafeaua instant este făcută din cafea preparată care a fost uscată prin congelare sau uscată prin pulverizare.

Pentru a prepara un ness, pur și simplu amestecați una sau două lingurițe de cafea instant cu apă fierbinte. Varianta cunoscută la noi este cea de ness cu Cola. Dar aveți grijă că în acest caz, se adună și cofeina din Cola!

Cafeaua solubilă conține de obicei mai puțină cofeină decât cea obișnuită, o cană conținând aproximativ 30–90 mg (3).

  • Cafea Decofeinizată
Deși numele poate fi înșelător, cafeaua decofeinizată nu este în totalitate fără cofeină.

Poate să conțină cantități diferite de cofeină, variind de la 0–7 mg pe cană, o ceașcă medie conținând aproxinativ 3 mg de cofeină (4,5,6).

Cu toate acestea, unele produse pot să conțină cantități chiar mai mari de cofeină, în funcție de soiul de cafea, metoda de decofeinizare și mărimea cănii.

Cafeaua decofeinizată se face de obicei prin clătirea boabelor de cafea cu solvenți chimici.

La fiecare clătire a boabelor, un anumit procent din cofeină se dizolvă în solvent. Acest proces se repetă până când cea mai mare parte a cofeinei a fost eliminată.

Ce conține cafeaua?

Cafeaua este bogată în multe dintre substanțele nutritive care se găsesc în mod natural în boabele de cafea, chiar dacă zațul este aruncat.

O ceașcă tipică de cafea conține:
  • Vitamina B2 (riboflavină)
  • Vitamina B5 (acid pantotenic)
  • Vitamina B1 (tiamină)
  • Vitamina B3 (niacină)
  • Folat
  • Mangan
  • Potasiu
  • Magneziu
  • Fosfor
Dar cafeaua strălucește cu adevărat în conținutul său ridicat de antioxidanți.
De fapt, dieta tipică occidentală oferă mai mulți antioxidanți din cafea decât din fructe și legume combinate, ne spun câteva studii (7,8).

Cofeina

Boabele de cafea conțin două tipuri de alcaloizi, cofeină și trigonelină, ca și componente majore (35).

Biochimic vorbind, cofeina (1,3,7-trimetilxantina) este un metabolit secundar al plantelor, cu un impact semnificativ asupra proceselor multiple și a căilor de reglare din organism.

Deși noi întâlnim cofeina în cafea, ceai sau ciocolată, ea are, de asemenea, un rol important în farmacologie și este utilizată ca substanță suplimentară în medicamente.

În prezent, capacitatea cofeinei de a ameliora unele afecțiuni neurodegenerative este dovedită în unele studii.

Pe lângă aceasta, sunt discutate aplicații promițătoare ale cofeinei, medicamente noi și derivați.

În ciuda unei cercetări ample pentru o lungă perioadă de timp, nu s-au dovedit efecte semnificativ negative asupra sănătății umane, prin urmare, cofeina poate fi considerată un compus complet sigur (36).
Cofeina este cea mai frecvent consumată substanță psihoactivă din lume (10).

Bauturile racoritoare, ceaiul și ciocolata contin toate cofeină, dar cafeaua este cea mai bogată sursă.

De asemenea, cofeina poate stimula metabolismul cu 3–11% și exercitarea performanțelor în medie cu 11–12% (39,40,41).

Cu toate acestea, unele dintre aceste efecte sunt probabil pe termen scurt.

Dacă bei cafea în fiecare zi, vei crea o toleranță – și odată cu ea, efectele vor fi mai puțin puternice (42).

Cafea și bolile de inimă.

Cafeaua este una dintre cele mai consumate băuturi, iar unele studii au sugerat că ar putea avea legătură cu bolile cardiovasculare, principala cauză a sănătății precare din lume.

Conform unor revizuiri recente (25) a unor studii observaționale și metaanalize ale literaturii, au fost trase următoarele concluzii:

La persoanele sănătoase, consumul obișnuit de 3-5 cești de cafea pe zi este asociat cu reducerea cu 15% a riscului de boli cardiovasculare.

Consumul mai mare nu a fost corelat cu un risc crescut de boli cardiovasculare.

Mai mult decât atât, consumul obișnuit de 1-5 cani / zi este asociat cu un risc mai mic de deces, față de neconsumatori.

La persoanele care au suferit deja un eveniment cardiovascular, consumul obișnuit de cafea nu crește riscul unei recurențe sau de cel de deces (25).

Cu toate acestea, pacienții hipertensivi sau cei cu tensiune arterială necontrolată, ar trebui să evite consumul unor doze mari de cofeină.

Cercetările prezentate în noiembrie 2017 la ședințele științifice ale American Heart Association, au corelat consumul de cafea cu un risc mai mic de insuficiență cardiacă, boli coronariene și accident vascular cerebral (26).
Cercetătorii susțin reducerea riscului de apariție a insuficienței cardiace cu 7% și a unui AVC cu 8%, cu fiecare ceașcă suplimentară de cafea consumată pe săptămână în comparație cu nebăutorii de cafea.
Un studiu din 2019 realizat de British Heart Foundation a combătut câteva studii anterioare care au legat consumul de cafea cu întărirea arterelor care pot duce la atac de cord sau accident vascular cerebral (26).

Cafea și durata de viață.

Având în vedere că băutorii de cafea au un risc mai mic de multe boli comune, mortale – precum și prin sinucidere – cafeaua te poate ajuta să trăiești mai mult.

Cercetările de lungă durată, la care au participat 402.260 de persoane cu vârste cuprinse între 50 și 71 de ani, au semnalat că băutorii de cafea aveau un risc mult mai mic de a muri pe parcursul perioadei de studiu de 12-13 ani (11).

Ultimele cercetări leagă consumul a cel puțin două cești de cafea pe zi cu creșterea speranței de viață a consumatorilor cu până la aproximativ 2 ani (19).

Studiul a analizat cercetările anterioare privind beneficiile consumului de cafea, incluzand 40 de studii, cu 3.852.651 de participanți și 450.256 decese inregistrare în timpul studiilor.

Concluzia finală: consumul de cafea a redus mortalitatea din toate cauzele „indiferent de vârstă, statutul supraponderal, consumul de alcool, statutul de fumator și conținutul de cofeină al cafelei”.

De asemenea, consumul de cafea a fost asociat cu riscul redus de a muri din cauza cancerului, diabetului, bolilor pulmonare și a bolilor de inimă (19).

Cafea și cancer.

După cum s-a menționat anterior, băutorii de cafea par a fi în general mai feriți de anumite tipuri de cancer.

Cu toate acestea, există și unele îngrijorări cu privire la faptul că tot cafeaua poate să crească de fapt riscul de cancer.

În California, un judecător a decis că prăjitoriile de cafea și magazinele, trebuie să includă etichete de avertizare pentru cafea despre conținutul de acrilamidă – un posibil cancerigen uman, apărut atunci când se prăjesc boabele de cafea.

Într-un raport din iunie 2016, OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii) a eliminat oficial cafeaua din lista alimentelor cu potențial cancerigen. A continuat să desemneze cafeaua ca potențial factor de protecție împotriva cancerului de uter și ficat (15).
Și OMS nu este singura organizație care include cafeaua în lista de alimente care probabil sunt inofensive și potențial sănătoase.
Comitetul Consultativ privind Orientările Dietetice (Departamentului Sănătății și Serviciilor Omului din SUA și Departamentul Agriculturii din SUA), în 2015 a revizuit în detaliu dovezile și a declarant următoarele: „consumul moderat de cafea (3-5 cesti pe zi) poate fi încorporat într-un regim alimentar sănătos …”

De asemenea, World Cancer Research Fund International leagă consumul de cafea un risc mai mic de apariție a multor tipuri de cancer (9).

Deși este adevărat că boabele de cafea prăjite conțin acrilamide, o categorie de compuși cancerigeni, nu există dovezi încă referitoare la vreun prejudiciu provocat de cantitățile mici de acrilamide găsite în cafea.

De fapt, majoritatea studiilor sugerează că aportul de cafea nu are efecte asupra riscului de cancer sau chiar îl poate reduce (16,17).

În cadrul terapiei Gerson, cunoscută ca terapie anticancer, se utilizează zilnic clisme cu cafea în cantitate foarte mare.

 Cafea și diabet.

Un alt beneficiu pentru consumatorii de cafea, este o scădere semnificativă a riscului de a dezvolta diabet de tip 2.

Unele cercetări au indicat trei componente ale cafelei pentru acest efect: acidul cafeic, acidul clorogenic și cofeina.

Diabetul zaharat de tip 2 se caracterizează printr-un nivel ridicat al glicemiei datorită rezistenței la efectele insulinei.

Această boală comună a crescut de zece ori în câteva decenii și afectează acum peste 300 de milioane de oameni.

Interesant este faptul că, băutorii de cafea pot avea un risc redus cu 23-67% de a dezvolta această afecțiune (12,13).
O revizuire a 18 studii efectuate la 457.922 de persoane, a asociat fiecare ceașcă de cafea consumată zilnic, cu un risc redus cu 7% de diabet de tip 2 (14).

Cafea, demență și boala Alzheimer.

Efectele cofeinei asupra riscului dezvoltării demenței au fost studiate de multe ori.

Aceste studii ar putea fi doar destul de mici sau se aplică doar unui anumit grup de persoane, însă atenția pe care o primesc de multe ori poate supraestima impactul lor.

Cofeina are efecte cunoscute de stimulare pe termen scurt a sistemului nervos central, dar impacturile pe termen lung au fost mai puțin clare.

Demența și boala Alzheimer sunt în creștere la populațiile îmbătrânite și momentan lipsește un tratament curativ.

Astfel, efectele protectoare sau curative ale cofeinei împotriva demenței și bolii Alzheimer, sunt de mare interes.

În studiul CAIDE (20), consumul a 3-5 cafele pe zi, la maturitate, a fost asociat cu un risc scăzut cu aproximativ 65% de demență și boala Alzheimer, la batranețe.
În concluzie, consumul de cafea ar putea fi asociat cu un risc scăzut de demență și boala Alzheimer.

Un studiu cheie în Florida, raportat în 2012 și care a urmărit persoanele cu deficiență cognitivă ușoară (probleme de gândire și memorie dincolo de îmbătrânirea normală) și a monitorizat nivelurile de cafeină și capacitatea lor cognitivă în decursul a 2-4 ani.

Cercetătorii au descoperit că persoanele care nu au dezvoltat demență aveau de două ori mai multă cofeină în sângele lor decât cei care au făcut-o.

Cu toate acestea, acest tip de studiu nu poate fi luat ca un răspuns definitiv.

Standardul de aur pentru acest tip de cercetare este un studiu controlat aleatoriu, în care oamenii sunt împărțiți la întâmplare în două grupuri – unul cu cofeină și unul fără – și sunt monitorizați în timp. Cu toate acestea, nu au existat studii de acest fel care să confirme legătura (19).

Cafea și boala Parkinson.

Ani de zile, consumul de cafea a fost asociat cu un risc redus de a dezvolta boala Parkinson.
De fapt, un studiu din 1968 a sugerat că băutorii de cafea erau mai puțin predispuși să facă boala Parkinson.

De atunci, studii epidemiologice multiple au confirmat conexiunea dintre boala Parkinson și cafea.

Cercetătorii au atribuit acest beneficiu în cea mai mare parte efectului protector al cofeinei (45).

Cu toate acestea, cafeaua este mai mult decât un sistem de livrare a cofeinei.

Cafeaua are peste 1.000 de compuși diferiți, incluzând acizi organici, zaharuri, aminoacizi și acizi grași.

Un astfel de acid gras numit Eicosanoil-5-hidroxitriptamidă (EHT) a făcut puțin zumzet în comunitatea de cercetare în cazul bolii Parkinson, din motive întemeiate.

Un studiu publicat recent (23), oferă câteva informații convingătoare asupra posibilelor mecanisme de protecție biochimice și anume, o combinație sinergică de EHT și cafeină s-a dovedit a încetini evoluția neurodegenerarii asociate cu Boala Parkinson, la șoareci (22,23,24).

Acest studiu sugerează că doi compuși, cafeina și acidul gras EHT, lucrează împreună. Interesant este că aceste efecte au fost observate chiar folosind doze foarte mici de compuși (24).

Cu toate acestea, cercetările recente, avertizează femeile la menopauză care iau hormoni de înlocuire, împotriva consumului de cafea. Cele două combinate pot crește riscul de boala Parkinson (21).

Cafea, activitatea creierului și depresia.

Cofeina este un stimulent cunoscut. În creierul tău blochează funcția unui neurotransmițător numit adenozină.

Blocând adenozina, cofeina crește activitatea în creierul tău și eliberează alți neurotransmițători, precum norepinefrină și dopamină. Acest lucru reduce oboseala și te face să te simți mai alert (37,38).
Numeroase studii demonstrează că un consum zilnic de cofeină poate duce la o stimulare pe termen scurt a funcției creierului, îmbunătățind starea de spirit, timpul de reacție, vigilența și funcția cognitivă generală (7, 8).

Băutorii de cafea prezintă un risc mult mai mic de depresie și suicid.

Depresia este cea mai frecventă tulburare mentală din lume și reduce semnificativ calitatea vieții.

Într-un studiu Harvard din 2011, persoanele care beau cafea aveau un risc mai mic cu 20% de a deveni depresive (27).
Într-o revizuire a trei studii, prin care s-a analizat asocierea între consumul de cafea și riscul de suicid, persoanele care beau 4 sau mai multe cești de cafea pe zi, aveau un procent cu 53% mai scăzut de suicid (28).

Cafea și bolile hepatice.

Ficatul este un organ incredibil de important, care are sute de funcții diferite în corp.

Este sensibil la consumul excesiv de alcool și fructoză.

Cafeaua a fost recunoscută de multă vreme ca având proprietăți hepatoprotectoare, însă cu toate acestea, gradul oricărui efect benefic este încă neelucidat.

Cafeaua pare să reducă riscul de carcinom hepatocelular,  avansarea bolii fibrotice într-o varietate de boli hepatice cronice și  capacitatea de reproducere a virusului hepatitei C (29).

Băutorii de cafea au un risc cu 84% mai mic de a dezvolta ciroză, cu cel mai puternic efect pentru cei care beau 4 sau mai multe cesti de cafea pe zi (29,30,31).
Băutorii de cafea au un risc cu până la 40% mai mic de a dezvolta cancer la ficat (32,33).

 

Nu știu ce simți tu, dar pe mine toate aceste lucruri mă fac să-mi doresc o cafea.

 

Deci, care este reținerea?

De ce unii experți în sănătate sunt împotriva consumului de cafea?

 

Iată câteva motive:

Cafea și femeile însărcinate.

Colegiul American de Obstetricieni și Ginecologi a declarat că un consum moderat de cofeină – mai mic de 200 mg pe zi – nu pare să aibă un impact asupra nașterilor premature sau asupra creșterii fătului.

Efectele consumului unor cantități mai mari de cafeină în timpul sarcinii nu sunt clare.

Cafea și deficiențele nutriționale.

Cafeaua poate interfera cu absorbția anumitor minerale, ca fierul de exemplu.

Aceasta poate fi, evident, o problemă.

Dar mai mult decât atât, este un supresor puternic al apetitului pentru multe persoane.

Dacă bei cafea în loc să mănânci o masă bine echilibrată, poți ajunge cu deficiențe de macro și micronutrienți, care pot duce la o serie de probleme.

Și să nu credeți că acest efect de suprimare a apetitului vă va ajuta să pierdeți în greutate pe termen lung, deoarece vă puteți reduce rata de metabolism atunci când nu mâncați suficient.

 

Cafea, anxietatea și somnul.

Cofeina poate avea și diverse efecte negative, cum ar fi anxietatea și perturbarea somnului (49).

Dacă o cafea vă reduce calitatea somnului, încercați să renunțați la cafea târziu în zi, cum ar fi după ora 14:00.

GABA (acidul gamma-aminobutiric) este un neurotransmițător care ajută la gestionarea stresului și exercită o influență calmantă. Cofeina poate preveni legarea GABA de receptorii GABA, acesta fiind un alt motiv pentru care cofeina poate face ca unele persoane să se simtă mai anxioase (48).

Adevărul este că există și aspecte negative la cafea, deși acest lucru depinde de fiecare individ în parte.

Dacă ești sensibil la cofeină și devii suprastimulat, e bine să eviți cafeaua de tot.
Cofeina poate avea, de asemenea, efecte diuretice și de creștere a tensiunii arteriale, deși acestea dispar de obicei, odată cu utilizarea regulată.

Cu toate acestea, poate persista o ușoară creștere a tensiunii arteriale de 1-2 mm / Hg (43,44).

Cafea și dependență.

O altă problemă a cofeinei este că poate duce la dependență.

Atunci când oamenii consumă în mod regulat cofeină, devin toleranți la aceasta.
Efectul nu mai este același ca la început și este nevoie de o doză mai mare de cofeină pentru a produce aceleași efecte (46).
Când oamenii se abțin de la cofeină, apar simptome de sevraj, bine documentate, cum ar fi:
  • dureri de cap,
  • epuizare,
  • ceață a creierului,
  • iritabilitate.

Acestea pot dura câteva zile (47).

Persoanele cu probleme de anxietate, hipertensiune arterială sau insomnie ar putea să-și reducă aportul pentru o vreme pentru a vedea dacă ajută.
Este important să rețineți că multe dintre studiile la care se face referire în acest articol sunt observaționale.
Asta înseamnă că s-a examinat asocierea dintre consumul de cafea și rezultatele bolilor, dar nu dovedesc concret legătura cauză-efect.

Cu toate acestea, având în vedere că asocierea este puternică și consistentă între studii, cafeaua poate juca într-adevăr un rol pozitiv în starea noastră de sănătate.

Supradozaj cu cofeină: Cât de mult este prea mult?

Potrivit Clinicii Mayo, cantitatea recomandată de cofeină este de până la 400 de miligrame pe zi pentru adulții sănătoși. Supradozajul cu cofeină poate apărea dacă ingerați mai mult decât această cantitate.
Adolescenții ar trebui să se limiteze la cel mult 100 mg cafeină pe zi.

Cu toate acestea, ceea ce constituie o cantitate sigură de cofeină diferă pentru toată lumea, în funcție de vârstă, greutate și starea generală de sănătate.

Timpul de înjumătățire.

Timpul de înjumătățire mediu al cofeinei în sânge, variază între 1,5 și 9,5 ore.

Aceasta înseamnă că poate dura între 1,5 și 9,5 ore pentru ca nivelul de cofeină din sângele tău să scadă până la jumătate din cantitatea sa inițială.

Această gamă largă de înjumătățire medie face dificilă cunoașterea cantității exacte de cofeină care poate să ducă la supradozaj.

Care sunt simptomele supradozajului cu cofeină?

Mai multe tipuri de simptome apar în această afecțiune.

Este posibil ca unele simptome să nu vă avertizeze imediat că ai ingerat prea multă cofeină, deoarece acestea nu pot părea grave. De exemplu, puteți experimenta:
  • ameţeală
  • diaree
  • sete crescută
  • insomnie
  • durere de cap
  • febră
  • iritabilitate

Alte simptome sunt mai severe și necesită tratament medical imediat. Aceste simptome mai grave ale supradozajului cu cofeină includ:

  • probleme de respirație
  • vărsături
  • halucinații
  • confuzie
  • dureri în piept
  • bătăile inimii neregulate sau rapide
  • mișcări musculare necontrolabile
  • convulsii

Bebelușii pot suferi, de asemenea, de supradozaj cu cofeină. Acest lucru se poate întâmpla atunci când laptele matern conține cantități excesive de cofeină. Unele simptome ușoare includ greață și mușchi care se încordează continuu și apoi se relaxează.

Care este răspunsul potrivit pentru tine?

cafea

Cafea sau nu?

Punctul meu de vedere?

În ceea ce privește cafeaua și sănătatea, în trecut am avut o mulțime de probleme cu oboseală copleșitoare. În timp ce cafeaua m-ar fi putut ajuta să supraviețuiesc mai ușor unor zile grele, am luat traseul greu și mi-am reconstruit sănătatea folosind alimente și nutriție adecvată.  A meritat.

http://nutritionlink.ro/2020/04/28/nutritie-sanatoasa/

Din punctul meu de vedere culturile de cafea sunt foarte tratate, așa că eu cumpăr aproape întotdeauna o marcă ecologică pentru a evita reziduurile ridicate de pesticide.

Cafeaua, în mintea mea, ar trebui să fie cumpărată printr-un comerț echitabil, deoarece lucrătorii sunt adesea abuzați în această industrie. Acest lucru face cafeaua să fie mult mai scumpă, ceea ce limitează și consumul meu.

Dacă ești deja un băutor de cafea, ar trebui să fie liniștitor faptul că, după zeci de ani de cercetare, nu se poate găsi o legătură puternică între aportul de cafea și cancer, ci dimpotrivă, o serie de beneficii.

Consumă cafea cu moderație.

Deși nu avem dovezi că a bea 6 sau mai multe căni de cafea este periculos, riscul de reacții adverse este mai mic prin moderație.

În concluzie…

Așa cum vă vor spune milioane de oameni care beau cafea în fiecare zi, atunci când vine vorba de cafea, nu este nimic asemănător.
Ce spui, sărbătorim împreuna ziua Intenațională a cafelei pe 1 octombrie?

 

Ajută-ne să răspundem la întrebările tale.
Împărtășește-ți întrebările și preocupările cu NutritionLink, astfel încât să îți putem oferi informații utile.

Biochimist și Nutriționist

Elena Otioc

nutriție sănătoasă

 

 

 

Citeste si:

Depresia și nutriția.

Primii 10 pași către un nou stil de viață sănătos.

Nutriție sănătoasă. Top 5 mituri în nutriție

Stil de viață sănătos – alimente de protecție

Surse.

 

  1. https://fdc.nal.usda.gov/fdc-app.html#/?query=ndbNumber:14209
  2. https://fdc.nal.usda.gov/fdc-app.html#/?query=ndbNumber:14210
  3. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25014672
  4. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/8603790
  5. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17132260
  6. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17132260
  7. Svilaas ASakhi AKAndersen LFSvilaas TStröm ECJacobs DR JrOse LBlomhoff R., Intakes of antioxidants in coffee, wine, and vegetables are correlated with plasma carotenoids in humans, 2004
  8. Pulido RHernández-García MSaura-Calixto F., Contribution of beverages to the intake of lipophilic and hydrophilic antioxidants in the Spanish diet, 2003
  9. https://www.health.harvard.edu/blog/the-latest-scoop-on-the-health-benefits-of-coffee-2017092512429
  10. Fredholm BBBättig KHolmén JNehlig AZvartau EE., Actions of caffeine in the brain with special reference to factors that contribute to its widespread use,1999.
  11. Neal D. Freedman, Ph.D., Yikyung Park, Sc.D., Christian C. Abnet, Ph.D., Albert R. Hollenbeck, Ph.D., and Rashmi Sinha, Ph.D., Association of Coffee Drinking with Total and Cause-Specific Mortality, 2012
  12. van Dam RMHu FB., Coffee consumption and risk of type 2 diabetes: a systematic review, 2005
  13. ZhangaE.T.LeeabL.D, CowanbR.R.FabsitzcB.V.Howardd, Coffee consumption and the incidence of type 2 diabetes in men and women with normal glucose tolerance: The Strong Heart Study, 2011.
  14. Huxley RLee CMBarzi FTimmermeister LCzernichow SPerkovic VGrobbee DEBatty DWoodward M., Coffee, decaffeinated coffee, and tea consumption in relation to incident type 2 diabetes mellitus: a systematic review with meta-analysis, 2009
  15. https://www.health.harvard.edu/blog/the-latest-scoop-on-the-health-benefits-of-coffee-2017092512429.
  16. Alicandro GTavani ALa Vecchia C., Coffee and cancer risk: a summary overview, 2017.
  17. Park SYFreedman NDHaiman CALe Marchand LWilkens LR, Setiawan VW, Prospective Study of Coffee Consumption and Cancer Incidence in Non-White Populations, 2018.
  18. Kim YJe Y, Giovannucci E, Coffee consumption and all-cause and cause-specific mortality: a meta-analysis by potential modifiers, 2019
  19. https://www.alzheimers.org.uk/about-dementia/risk-factors-and-prevention/caffeine-and-dementia
  20. J Alzheimers Dis.2010;20 Suppl 1:S167-74. doi: 10.3233/JAD-2010-140Eskelinen MH1Kivipelto M., Caffeine as a protective factor in dementia and Alzheimer’s disease, 2010
  21. Ascherio AChen HSchwarzschild MAZhang SMColditz GASpeizer FE., Caffeine, postmenopausal estrogen, and risk of Parkinson’s disease, 2003
  22. Runcheng He,Xinxiang Yan,Jifeng Guo, Qian Xu,Beisha Tang,,and Qiying Sun, Recent Advances in Biomarkers for Parkinson’s Disease,2018.
  23. Yan RZhang JPark HJPark ESOh SZheng HJunn EVoronkov MStock JBMouradian MM, Synergistic neuroprotection by coffee components eicosanoyl-5-hydroxytryptamide and caffeine in models of Parkinson’s disease and DLB, 2018
  24. https://www.parkinson.org/blog/science-news/coffee-and-parkinsons-protection-in-the-making
  25. Rodríguez-Artalejo F1,2,3, López-García E, Coffee Consumption and Cardiovascular Disease: A Condensed Review of Epidemiological Evidence and Mechanisms, 2018.
  26. https://www.bhf.org.uk/what-we-do/news-from-the-bhf/news-archive/2019/june/coffee-not-as-bad-for-heart-and-circulatory-system-as-previously-thought
  27. Dr Michel Lucas, PhD, RD, Dr Fariba Mirzaei, et.al., Coffee, Caffeine, and Risk of Depression Among Women, 2011
  28. Lucas MO’Reilly EJPan AMirzaei FWillett WCOkereke OIAscherio A., Coffee, caffeine, and risk of completed suicide: results from three prospective cohorts of American adults, 2014.
  29. Ryan D HeathMihir BrahmbhattAsli C TahanJamal A Ibdah, and Veysel Tahan, Coffee: The magical bean for liver diseases, 2017
  30. Klatsky ALMorton CUdaltsova NFriedman GD, Coffee, cirrhosis, and transaminase enzymes, 2006
  31. Gallus STavani ANegri ELa Vecchia C., Does coffee protect against liver cirrhosis?, 2006
  32. Susanna C.LarssonAlicjaWolk, Coffee Consumption and Risk of Liver Cancer: A Meta-Analysis, 2007
  33. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1002/ijc.20989
  34. https://www.healthline.com/nutrition/coffee-good-or-bad#section4
  35. https://www.scielo.br/pdf/bjpp/v18n1/a01v18n1.pdf
  36. Pohanka M., The perspective of caffeine and caffeine derived compounds in therapy, 2015.
  37. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/j.1600-0773.1995.tb00111.x
  38. Nehlig ADaval JLDebry G., Caffeine and the central nervous system: mechanisms of action, biochemical, metabolic and psychostimulant effects,1992.
  39. Dulloo AGGeissler CAHorton TCollins AMiller DS., Normal caffeine consumption: influence on thermogenesis and daily energy expenditure in lean and postobese human volunteers, 1989.
  40. . https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/j.1600-0838.2005.00445.x
  41. Doherty MSmith PM., Effects of caffeine ingestion on exercise testing: a meta-analysis, 2004.
  42. Holtzman SGFinn IB, Tolerance to behavioral effects of caffeine in rats, 1988.
  43. Maughan RJGriffin J., Caffeine ingestion and fluid balance: a review, 2003.
  44. Noordzij MUiterwaal CSArends LRKok FJGrobbee DEGeleijnse JM., Blood pressure response to chronic intake of coffee and caffeine: a meta-analysis of randomized controlled trials, 2005.
  45. https://www.wiparkinson.org/coffee-and-parkinsons-protection-in-the-making/
  46. Evans SMGriffiths RR., Caffeine tolerance and choice in humans, 1992.
  47. Juliano LMGriffiths RR., A critical review of caffeine withdrawal: empirical validation of symptoms and signs, incidence, severity, and associated features, 2004.
  48. Hossain SJAoshima HKoda HKiso Y, Effects of coffee components on the response of GABA(A) receptors expressed in Xenopus oocytes, 2003
  49. Snel JLorist MM, Effects of caffeine on sleep and cognition, 2011.
  50. https://www.mnn.com/food/beverages/blogs/should-we-drink-coffe

Poze:

  1. https://www.emag.ro/calendar-de-perete-2020-a3-coffee-sp08-2020/pd/DZRGG6BBM/
  2. https://news.destination-asia.com/the-rich-coffee-plantations-of-da-lat/
  3. https://buffaloadventure.id/view/bali-coffee-plantation
  4. https://www.indobalitour.com/tour/read/30/coffee-plantation.html