Sensibilitate la gluten non-celiacă si Boala Celiacă
Sensibilitate la gluten vs. Boala celiacă.
Persoanele cu sensibilitate la gluten non-celiacă prezintă simptome similare cu cele ale bolii celiace, care se rezolvă atunci când glutenul este eliminat din dietă. Cu toate acestea, nu au teste pozitive pentru boala celiacă.
Boala celiacă este o enteropatie autoimună declanșată la ingestia de gluten, la persoanele cu predispoziție genetică
Când pacienții cu boala celiacă ingerează gliadină, are loc un răspuns inflamator mediat imunologic ce duce la distrugerea mucoasei intestinale duodenale, ducând astfel la malabsorbția nutrienților.
Multă vreme, boala celiacă a fost definită ca o afecțiune a intestinului subțire indusă de gluten, însă actualmente ea este privită ca o boală ce afectează multe sisteme și organe:
- tractul gastrointestinal,
- sistemul nervos central,
- sistemul osteoarticular,
- pielea, ficatul,
- sistemul reproducător,
- sistemul endocrin.
Având in vedere diversitatea mare de semne, simptome și manifestări ale bolii celiace, prezentăm mai jos tipurile de boala celiacă conform definițiilor OSLO și în conformitate cu Organizația Mondială de Gastroenterologie.
Boala celiacă clasică
Practic, în acest caz boală celiacă se manifestă în mod clar de-a lungul tractului intestinal cu cele mai cunoscute simptome:
- balonare,
- diaree,
- constipație,
- malabsorbtie care duce la scădere în greutate,
- întârzierea creșterii,
- anemie,
- osteoporoză, etc.
Exemplu de boală celiacă clasică se regăsește la pacienții cu diaree și pierdere în greutate și la pacienții cu pierdere în greutate și anemie.
Boala celiacă clasică la copii se caracterizează prin:
- stoparea creșterii,
- diaree,
- pierdere și oboseală musculară,
- apetit scăzut,
- anemie,
- edem
- distensie abdominală.
Mulți copii cu boală celiacă clasică și malabsorbție prezintă de asemenea, semne de suferință emoțională prin schimbări de dispoziție și letargie.
Boala celiacă non-clasică
Boala celiacă non-clasică, este boala mono-simptomatică (cu excepția diareei si/sau steatoreei).
Pacientul poate prezenta simptome gastro-intestinale ușoare, fără malabsorbție sau poate avea simptome aparent fără legătură cu boala celiacă (de exemplu, un pacient cu constipație și durere abdominală, dar fără malabsorbție).
În acest caz pacienții tind să dezvolte simptome extra-intestinale, precum:
- anemie feriprivă,
- oboseală cronică,
- dermatita herpetiformă,
- migrenă cronică,
- dureri articulare,
- neuropatie periferică (se manifestă prin amorțeală, scăderea sensibilității sau a forței musculare pe traseul nervilor afectați),
- ataxie,
- transaminaze crescute cronic, inexplicabile,
- scăderea masei osoase,
- deficitul de vitamine (Vitamina B9 și vitamina B12),
- menarha (ciclu menstrual) întârziată, menopauză precoce și infertilitate inexplicabilă,
- defecte ale smalțului dentar,
- depresie și anxietate,http://nutritionlink.ro/2020/03/18/boala-celiaca-si-afectiunile-neurologice/
Boala celiacă asimptomatică.
Pacienții nu se plâng de nici un simptom caracteristic bolii celiace, în ciuda faptului că pot prezenta ușoară atrofie vilozitară a intestinului subțire.
Studiile arată că deși pacienții considerau că nu au simptome, după ce au început dieta fără gluten, aceștia au raportat o ameliorare a stării generale, reducerea oboselii si/sau reducerea balonării abdominale. În acest caz se recomandă continuarea dietei fără gluten pentru tot restul vieții.
Acești pacienți sunt adesea diagnosticați prin testarea populațiilor înscrise în programele de screening sau în strategiile de detectare a cazurilor de boală celiacă la pacienții cu tulburări asociate și cu un risc crescut pentru boală celiacă.
Rudele de gradul întâi (părinți, frați, copii), indiferent dacă au sau nu simptome, ar trebui să fie întotdeauna examinate, deoarece există risc de a dezvolta boala celiacă asimptomatică.
Studiile extinse la membrii familiei, au arătat că aproape 50% dintre pacienții nou diagnosticați cu boală celiacă, au fost asimptomatici.
http://nutritionlink.ro/2020/04/21/gluten-boala-celiaca/
SENSIBILITATEA LA GLUTEN NON-CELIACĂ.
Sensibilitate la gluten vs Boala Celiacă.
Unele persoane suferă de simptome care apar de obicei în boala celiacă, cum ar fi: senzație de ceață, depresie, comportament asemănător ADHD, durere abdominală, balonare, diaree, constipație, dureri de cap, dureri osoase sau articulare și oboseală cronică atunci când au gluten în dieta lor, totuși fără teste pozitive de boala celiacă. Toate aceste manifestari dispar însă prin eliminarea glutenului din dietă.
Termenii de sensibilitate la gluten non-celiacă (NCGS) și sensibilitatea la grâu non-celiac (NCWS,) sunt utilizați în general pentru a face trimitere la această condiție.
Cercetările recente arată că spre deosebire de boala celiacă, în sensibilitate la gluten non-celiacă pot exista semne de răspuns imunitar înnăscut activat, dar fără creșteri ale anticorpilor specifici sau creșteri ale permeabilității mucoasei intestinale.
Cu toate acestea, în iulie 2016, o echipă de cercetători de la Universitatea Columbia Medical Center, a publicat un studiu care a confirmat că expunerea la grâu pe eșantionul de studiu a declanșat de fapt o reacție sistemică imună, însoțită și de leziuni intestinale.
Este neclar însă în acest moment, ce componente ale boabelor de cereale declanșează simptome și dacă unele populații de pacienți cu sensibilitate la gluten non-celiacă, au modificări morfologice subtile ale intestinului subțire.
Deși în prezent nu există o abordare standard a diagnosticului la NCGS, trebuie efectuată o evaluare sistematică pentru excluderea bolii celiace dar și a altor afecțiuni inflamatorii.
Se estimează că populația cu sensibilitate la gluten non- celiacă, este egală cu sau chiar depășește numărul persoanelor cu boală celiacă (marea majoritate a acestora rămân nediagnosticate).
Biolog si Nutritionist
Elena Otioc
Serotonina. 5 alimente care ne pot ajuta sa fim mai fericiți.