În fiecare an, în întreaga lume mor 17 miloane de oameni prin accidente cardiovasculare. Asistăm la o adevărată epidemie de obezitate și diabet – în anul 2003, 1,1 miloane din populația globului erau supraponderali și obezi. Frecvența diabetului este într-o continuă creștere. Ne așteptăm că în anul 2025 să sufere de diabet 33 de milioane de persoane.

Explicația acestui fenomen exploziv pare să fie așa numitul “Sindrom metabolic” – S.M. sau sindromul de aglomerare a factorilor de risc cardiovascular ce rezultă din marile schimbări de stil de viață ce au survenit în ultimul secol.

Rezultate recente ale studiilor, atrag atenția asupra legături dintre S.M. și riscul de îmbolnăvire și deces prin boală cardiovasculară.

Dar ce este sindromul metabolic?

Este o tulburare complexă a metabolismului energetic ce se manifestă pe mai multe linii:

• la nivelul metabolismului grăsimilor prin obezitate și dislipidemie
• la nivelul metabolismului glucidic prin modificări ale toleranței la glucoză și prin diabet
• la nivelul metabolismului protidic prin hiperuricemie
• La acestea se asociază hipertensiunea arterială, tendința de tromboze, la inflamații, pierderea de albumină prin urină. Și nu în ultimul rând, un element important, ce se vede cu ochiul liber, și nu necesită investigații de laborator, este abdomenul proeminent al acestor pacienți datorită depunerii de țesut gras.REAVEN a descris prima dată acest sindrom în 1988 și a emis ipoteza, îndrăzneață, la vremea aceea, conform căreia între diabet, dislipidemie, obezitate, hipertensiune, ar există o legătură fiziopatologică, reprezentată de rezistența la insulină și hiperinsulinismul compensator.Pe scurt, insulina nu mai este eficientă, ceea ce determină acumularea glucozei în sânge sau creșterea glicemiei. Organismul compensează acest neajuns prin amplificarea secreției de insulină. Dar această activitate crescută, duce cu timpul la epuizarea pancreasului ce secretă insulină și instalarea diabetului.Persoanele cu S.M. au, după cum am spus, un aspect specific, și pot fi lesne recunoscute – țesut adipos depus în exces pe abdomen. Cu ajutorul centrimetrului putem identifica persoanele cu risc crescut:
• o circumferință abdominală mai mare de 94 cm pentru bărbați și de 80 cm pentru femei

Conform protocoalelor de ultimă oră, experții recomandă valorii și mai mici – a nu se depăși 90 cm, indiferent de sex.

Pacienții care au acest prim criteriu de diagnostic, pot avea foarte probabil și alte anormalități ce pot fi detectate la examenele biologice de rutină:

• valori crescute ale colesterolului total, al LDL colest.
• valori crescute ale TG
• valori crescute ale glicemiei
• valori crescute ale acidului uric
• valori crescute ale tensiunii arteriale
• valori scăzute ale HDL colest.

Toate aceste anormalități chiar dacă depășesc cu puțin valorile normale se însumează și determină prin efect sinergic formarea amplificarea plăcilor de aterom la nivelul peretului arterial.

Iată de ce S.M. a mai fost numit și sindromul aterogen sau qvartetul ucigaș.

Faptul că adeseori o singură componentă a SM este vizibilă, de pildă, colesterolul crescut sau glicemia, iar celelalte rămân… asimptomatice, insidioase, a dus la o comparație a SM cu un iceberg – pare mic și totuși e mare.

Toate componentele “necunoscute” acționează cu mult înaintea apariției simtomelor și de aceea trebuie căutate în mod activ depistate și tratate riguros.

În practica medicală, singura măsurare a circumferinței taliei și determinările de labarotor ale pacienților susceptibili ar putea constitui un instrument simplu și necostisitor în identificarea pacienților cu S.M.

În SUA au sindrom metabolic 40% din populația de peste 50 de ani, iar în Europa 30%.

Iată că ne aflăm în fața unei probleme majore de sănătate publică cu impact deosebit asupra sănătății.

Primii cărora le recomandăm să-și facă analizele sunt bărbații care au o tale peste 94 cm și femeile cu talia peste 80 cm.

Cum prevenim acest sindrom ucigaș?

Ținând cont de modificările de stil de viață survenite în societatea industrializată și informatizată este deosebit de important să schimbăm și noi ceva în stilul de viață:

• să scădem aportul caloric din alimentația de zi cu zi
• să ne mișcăm mai mult
• să micșorăm consumul de grăsimi, dulciuri concentrate, băuturi răcoritoare îndulcite cu zahăr, pâine
• să creștem consumul de legume, fructe, pește și de ce nu, să reînvățăm mersul cu bicicletă, sau pe jos!