fbpx

nutritia-copilului-Large-1024x785
Nutriția sugarului și a copilului mic

Alimentația copilului este crucială în primii trei ani de viață, cand creierul se dezvoltă foarte rapid. În primul an de viaţă rata de creştere şi dezvoltare este cea mai rapidă din toată existenţa umană (cu excepţia, bineînţeles, a perioadei fetale).

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) încurajează alăptarea exclusivă în primele 6 luni de viață ale sugarului, cu hrănirea „la cerere” (sugarul îşi stabileşte ritmul meselor, frecvenţa lor şi distanţa dintre mese). Lipsa alăptării şi, în mod special a alăptării exclusive în primele 6 luni postnatal, cât şi diversificarea inadecvată sunt importanţi factori de risc pentru morbiditatea şi mortalitatea infantile, iar pe termen lung pentru performanţe şcolare scăzute, dezvoltare intelectuală şi integrare socială reduse.

Știați că?

  • Bebeluşul îşi dublează greutatea de la naştere în primele 3-4 luni şi îşi triplează greutatea de la naştere la 10-12 luni de viaţă.
  • Înălţimea creşte cu aproximativ 50% faţă de cea măsurată la naştere pe parcursul primului an.

Pentru a susţine procesul de creştere şi dezvoltare, dar şi pentru a furniza energie, copiii de vârstă mică au nevoi nutriţionale specifice. Calitatea nutriţiei depinde de modul cum alegem alimentele, de diversitatea acestora distribuită zilnic în mese echilibrate şi adecvate nevoilor copilului, de aportul adecvat de nutrienţi esenţiali.

Nu se recomandă administrarea de alimente semisolide până la 4 luni de viaţă (sugarul sub 4 luni nu este pregătit fiziologic la nivel digestiv să prelucreze şi să digere alte tipuri de alimente decât laptele matern – de aceea, prin erori sau „entuziasme” nutriţionale, se produc adesea tulburări digestive la sugarul mic cu diversificare precoce a alimentaţiei, tulburări digestive ce pot deveni chiar severe).

Conform OMS, este esențial ca sugarul să beneficieze de o alimentație complementară corespunzătoare, care să acopere nevoile nutriționale și să îi asigure creșterea și dezvoltarea optimă în primii 2 ani de viață. Pentru a acoperi cerințele nutriționale ale sugarului este necesară asigurarea unei varietăți de alimente prin prisma consistenței, texturii și culorii alimentelor oferite și implicit a nutrienților conținuți, fiind recomandate 4 – 5 mese într-o zi și 1 – 2 gustări între mese pentru copilul sănătos.

Consistența alimentelor și varietatea acestora trebuie crescută progresiv, fiind adaptate nivelului de dezvoltare psiho-motorie a sugarului.

În momentul inițierii diversificării (6 luni), sugarul este capabil să consume alimente sub formă pasată, de piure și cu o textură semi-solidă.

Alimentarea sugarului și a copilului mic trebuie să se asocieze cu socializarea şi afecţiunea părinţilor; în lipsa comunicării afectuase, creşterea şi dezvoltarea sugarului poate fi serios afectată, chiar şi în cazul în care i se asigură cantitativ şi calitativ o dietă foarte corectă.

Pentru a menţine o dietă sănătoasă este indicat:

  • Să existe o diversitate de produse din cele 4 categorii principale, în fiecare zi; fructe şi legume, lactate, carne, făinoase integrale.
  • Să evităm excesul caloric, pentru a preveni excesul ponderal.
  • Să menţinem un aport moderat (chiar limitat) de grăsimi saturate şi colesterol (unt, ouă, carne grasă, brânzeturi grase) – fără exces.
  • Să aducem în alimentaţie fibre din fructe, legume şi cereale integrale – esenţiale pentru buna funcţionare a tractului digestiv şi, deci, a proceselor de absorbţie a nutrienţilor şi eliminare a produşilor toxici.
  • Evitarea adaosului de zaharuri rafinate; acestea nu au valoare nutriţională, în schimb sunt intens calorigene, favorizează obezitatea, cariile dentare şi obiceiuri nutritional-metabolice eronate sau chiar dăunătoare.
  • Evitarea excesului de sodiu (sare) (evitarea adaosului de sodiu la consumarea alimentelor; cantitatea de sodiu prezentă într-o alimentaţie echilibrată este, de obicei, suficientă organismului).
  • Trebuie menținută o igienă a alimentaţiei – adică un mod ordonat şi coerent de alimentație (distribuţia meselor pe parcursul unei zile, calitatea nutriţională a meselor în funcţie de momentul zilei şi de tipul de alimentaţie, modul corect de preparare a alimentelor şi calitatea alimentelor, evitarea contaminărilor bacteriene), precum şi o atitudine psihologică sănătoasă.
  • Masa trebuie să fie un moment plăcut, liniştit; mâncarea nu este o „gratificaţie” sau un „premiu”, ci o necesitate; copiii nu trebuie forţaţi să mănânce şi nici certaţi pentru că „nu au mâncat tot din farfurie”; adesea, ca urmare a asocierii unei încărcături emoţional-afective de actul alimentaţiei, copiii de vârstă mică dezvoltă tulburări alimentare ce vor dura toată viaţa, fie prin reducerea voluntară a aportului, fie prin refuzul anumitor alimente, fie prin consumul în exces al altora.
Pentru un consult nutrițional de specialitate, programează-te acum!
Programare

Surse:

http://spitalulgrigorealexandrescu.ro/media/1145/ghid-de-alimentatie-sanatoasa-a-copilului.pdf

http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/69938/1/WHO_FCH_CAH_09.01_eng.pdf

http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/68938/1/WHO_FCH_CAH_04.13.pdf

Ghid clinic – “Alimentatia nou-născutului la termen sănătos”, publicat de Asociația de Neonatologie din România, 2011